O poveste despre o iapă


Selective Focus - Leader of herd of wild horses, mares and foals in the Andorran Pyrenees highlands enjoying the wildlife. Walking, running,relaxing.

Un bătrân a găsit în pădure o frumoasă iapă albă. A adus-o acasă și a început să aibă grijă de ea. Vecinii au exclamat uimiți: “Ei bine, ești norocos! Cât de norocos ești că ai întâlnit o asemenea iapă – este o adevărată comoară!”. La care bătrânul a răspuns: “Nu știu dacă sunt norocos sau nu, dar știu că are nevoie de grajduri acum”, și nu a pierdut timpul și s-a apucat de treabă.

Într-o zi, iapa a fugit. Vecinii s-au adunat și s-au pus pe gânduri: “Oh, ce ghinion! Ce pierdere!” Iar bătrânul a răspuns: “Ce pierdere! “Nu știu dacă e vorba de noroc sau nu, dar știu că nu pot construi grajduri.”

O săptămână mai târziu, iapa s-a întors. Și nu singură, ci cu o întreagă herghelie de cai. Din nou, vecinii au oftat invidioși: “Încă o dată, bătrânul are noroc!”. Bătrânul a răspuns cu înțelepciune: “Nu știu dacă e bine sau rău, dar știu că trebuie să învăț să cresc cai.”

A doua zi, fiul său a încercat să călărească unul dintre cai, dar a căzut și și-a rupt piciorul. Vecinii nu s-au deranjat să se prezinte: “Oh, ce ghinion! Cum vei gestiona acum ferma ta mărită?”. A răspuns bătrânul: “Nu știu dacă este noroc sau nu, tot ce știu este că acum trebuie să aduc un doctor și să tratez piciorul fiului meu”.

Câteva zile mai târziu, regele acestei țări a lansat un apel la arme. Toți tinerii au părăsit satul, cu excepția fiului bătrânului. Vecinii ai căror fii plecaseră să se înroleze în armată au venit la bătrân plângând și gemând: “Ce noroc ai că fiul tău are piciorul rupt! Așa a rămas acasă!”…

După cum v-ați dat seama deja, povestea nu se termină aici.

Dar ideea este că evenimentele care ne alcătuiesc viața sunt neutre și doar noi înșine le împărțim în pozitive și negative. Dar cineva poate, ca acest bătrân, să nu împartă evenimentele în bune și rele, ci pur și simplu să decidă ce acțiune să întreprindă într-o anumită situație… și să acționeze.